Intrucat saptamana viitoare, pe 22 Iulie, Biserica noastra sarbatoreste pe Sfanta Maria Magdalena iar pe 25 Iulie pe diaconitele Elisanthia, Martyria, Palladia si Olimpia, m-am gandit ca ar fi potrivit sa spun astazi cateva cuvinte despre rolul femeii in cadrul Ortodoxiei.
Dupa cum bine stiti, inca de la inceputurile crestinismului si pana in zilele noastre, femeile au jucat un rol deosebit de important, fiind ucenice ale Mantuitorului, binevestitoare, facatoare de minuni si tamaduitoare, proorocite si diaconite.
Mai putin stiut este insa faptul ca femeile au fost si apostoli. Sf. Maria Magdalena, de exemplu, este trecuta in calendarul ortodox romanesc ca "Sfanta Mironosita intocmai cu Apostolii", dar in vechile scrieri bisericesti ea este numita "Apostol catre Apostoli", intrucat ea a binevestit celor 12 Apostoli Invierea Domnului.
Dar Sf. Maria Magdalena nu este singura femeie-Apostol; obisnuiti fiind cu cei 12 Apostoli barbati, existenta femeilor apostoli ne poate aparea la prima vedere ca o dezvaluire noua, cand in realitate Scriptura si in special epistolele Sfantului Pavel, ne vorbesc despre numeroase femei carora li s-a dat titlul de apostoli.
In Epistola sa catre Romani, Sfantul Apostol Pavel vorbeste despre femeile "impreuna lucratoare cu mine in Iisus Hristos" (16.3) ceea ce nu inseamna altceva decat femei-apostoli.
Adevarata invatatura ortodoxa, recunoaste pe toate cele ce au lucrat impreuna cu Sf. Pavel ca femei-apostoli: Iunia (17 Mai), Priscila (13 Februarie), Apphia (22 Noiembrie) si Nympha (28 Februarie).
Despre Sfanta Iunia, care fusese intemnitata impreuna cu Sf. Pavel si pe care acesta o numeste "vestita intre Apostoli" (16.7), Sf. Ioan Gura de Aur spune urmatoarele: "O, cat de mare trebuie sa fi fost credinta si spiritul de sacrificiu al acestei femei, ca sa fie demna de titlul de apostol" (Migne 60-669).
Dar sirul femeilor-apostoli nu se opreste aici, ci continua cu Sf. Mariamna si Foteina (Februarie 17 si respectiv 26), cu Sf. Tecla (24 Septembrie) careia Sf. Pavel insusi i-a incredintat propovaduirea Evangheliei lui Hristos, deasemenea Sfanta Horaiozela, caruia Sf. Andrei cel Dintai Chemat si primul Patriarh al Constantinopolului, i-a incredintat continuarea apostolatului sau, si multe altele.
Femeile Apostoli propovaduiau, faceau minuni, tamaduiau si multe dintre ele, asemenea Sfintei Tecla au murit ca martire pentru cauza Bisericii lui Hristos.
Dupa cum arata Sf. Pavel in prima sa epistola catre Corinteni (12.28) dupa Apostoli urmeaza imediat Proorocii si trebuie sa ne amintim ca un mare numar de femei prooroceau in Biserica primara, intrucat harul Duhului Sfant se pogorase asupra tuturor celor ce se aflau in odaia de sus, fara deosebire de sex.
Poate ca cele mai cunoscute dintre proorocite ne sunt cele patru fiice ale binevestitorului Filip, despre care se vorbeste in Fapte (21:8-9). Vedem dar ca, prin toate aceste femei prooroci s-a indeplinit cuvantul care spune "voi turna din Duhul Meu peste tot trupul si fii si fiicele voastre vor prooroci" (Fapte 6.17).
Dragii mei,
Un alt mare rol pe care femeile l-au jucat in cadrul Bisericii noastre, dar care din pacate a disparut in zilele noastre este Diaconatul.
Prima din lungul sir de diaconite a Bisericii este Phoebe, care a trait intr-un oras din apropierea Corintului.
In Epistola sa catre Romani, Sf. Apostol Pavel o numeste "diaconos", adica diacon si nu diaconita asa cum a fost tradus in Biblia de la Bucuresti. Sfintei Phoebe (3 Septembrie) i-au fost incredintate misiuni importante in cadrul Bisericii din Cenchreae dar totodata ea a indeplinit misiuni in afara granitelor, fiind trimisa la Roma de insusi Sf. Pavel.
Alte binecunoscute diaconite, pe care le serbam pe data de 25 Iulie, sunt: Elisanthia, Martyria, Palladia si Olimpia.
Dintre ele se remarca desigur Sf. Olimpia (sau Olimpiada), care dupa cum stiti a fost o infocata aparatoare a Sfantului Ioan Gura de Aur, atunci cand imparateasa Eudoxia, cu concursul patriarhilor Alexandriei si Antiohului, l-au surghiunit pe acesta.
Din cele 17 scrisori pe care Sf. Ioan Hrisostom le-a trimis Sfintei Olimpia, putem vedea cat de mult acesta o pretuia si o respecta. La randul sau, Olimpia a infruntat orice persecutie, inclusiv exilul si pierderea comunitatii de femei, pe care o intemeiase la Catedrala Sf. Sofia si in care pusese atata truda, decat sa-l tradeze pe acest Sfant Parinte al Bisericii, atunci cand toti ceilalti il parasisera.
Din pacate insa, incepand cu secolul IV, imediat dupa evenimentele legate de surghiunirea Sfantului Ioan Gura de Aur, se face simtita in cadrul Bisericii o tendinta de minimalizare a diaconatului femeii, care dispare apoi cu totul in perioada dintre secolele XII si XIII.
Exista insa sperante intemeiate, ca situatia ecleziastica a femeii in cadrul Bisericii Ortodoxe sa fie revizuita, intrucat o parte din ierarhii contemporani sunt hotarati sa se intoarca la valorile fundamentale ale Bisericii, care au fost stabilite de Sfintii Parinti ai Ortodoxiei.
In incheiere as vrea sa subliniez poate cel mai important aspect legat de rolul femeii in cadrul crestinismului.
Pana la Iisus Hristos, traditia iudaica interzicea femeii accesul la invatatura religioasa, iar rabinii nu puteau invata pe femei in public sau in particular.
Domnul nostru, a daramat insa aceasta bariera, prin faptul ca a chemat atat pe barbati, cat si pe femei sa-I urmeze (Luca 8.1) dar totodata, asa cum se relateaza in Luca 10: 38-42, El Insusi a invatat pe femei.
Dupa cum va amintiti, cand Iisus vizita Betania, impreuna cu apostolii, a intrat in casa Martei care avea o sora numita Maria. In timp ce Marta, se ocupa cu pregatirea bucatelor, Maria "s-a asezat la picioarele" Domnului si asculta cuvintele Lui. Trebuie neaparat retinut ca expresia rabinica de "a sta la picioarele cuiva" insemna "a invata de la cineva" sau de "a fi discipolul cuiva".
Maria si-a asumat astfel un rol care la acea vreme nu se cuvenea decat barbatilor si de aceea sora sa Marta i-a spus Domnului sa o trimita inapoi in bucatarie. De aceea cuvintele Domnului:"Maria partea buna si-a ales, care nu se va lua de la ea" reprezinta respingerea de catre Hristos a ideii ca femeia nu se poate ocupa decat cu grijile casnice.
Domnul nostru, a oferit astfel femeii un nou rol si o noua misiune.
Asemenea Sfintei Maria din Betania (4 Iunie) multe femei si-au asumat raspunderi si roluri noi inafara celor casnice si au urmat lui Hristos.
Tot din Evanghelie putem afla ca, spre deosebire de barbati, femeile ce-L insoteau pe Hristos, nu L-au parasit in momentul in care a fost prins si s-au aflat la picioarele crucii Sale pe Golgota.
Tot ele, au mers la mormantul Lui in prima zi a saptamanii si au gasit piatra rasturnata, iar Iisus S-a aratat intai Mariei (Ioan 20;17) si i-a spus: "Mergi la fratii Mei si le spune: Ma sui la Tatal Meu si La Tatal vostru si la Dumnezeul Meu si la Dumnezeul Vostru", iar ea a alergat intr-un suflet si le-a spus ucenicilor vestea cea buna (evanghelia), devenind astfel primul propovaduitor al Invierii Domnului.
Iubiti credinciosi si credincioase,
Din acele timpuri si pana in zilele noastre, femeile au luptat si au aparat Biserica in toate perioadele de criza si la toate nivelurile sociale.
Imparatesele bizantine au sustinut Consiliile de la Efes, Chalcedon si Niceea II; imparateasa Teodora a salvat practic Ortodoxia in anul 843, iar imparatesele Pulcheria, Irina si altele, au fost puternice aparatoare ale Bisericii, adaugand la coroanele lor imparatesti, aure ce niciodata nu pier.
De aproape doua mii de ani, in nenumarate manastiri, femeile au slujit lui Hristos, s-au rugat pentru tot poporul si au ajutat pe cei bolnavi si necajiti.
Din vremurile lui Nero si pana in cele ale prigoanei comuniste, de cate ori Biserica a fost persecutata, femeile au platit cu libertatea sau chiar cu propria viata, tribut pentru credinta noastra, si de aceea in calendarul ortodox sunt trecute numele atator sfinte si martire.
Se cuvine astfel, ca sa nu uitam niciodata sacrificiul lor, iar ierarhia contemporana, sa gaseasca modalitati de a le deschide tot mai mult accesul la viata Bisericii, pentru ca ele sa-si poata pune in valoare tot mai mult calitatile ce le-au fost daruite de la Dumnezeu.
In numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh,
Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu