Sfântul cuvios Ioan Scărarul - Scara înțelegătoare sprijinită pe pământul smereniei și deschizătoare a priveliștii luminate a dragostei
Scara postului să
o urcăm, făcând popas duhovnicesc spre a ne adăpa din izvorul cuvintelor
dumnezeieşti,
Pe care Sfântul
Ioan Scărarul îl pune în pământul inimilor celor ce urmează nevoinţele
duhovniceşti.
Măcar o picătură
să ne străduim a agonisi, ca întărire pentru ostenelile ce ne stau înainte,
Şi mulţumiri
smerite aducându-i părintelui monahilor, să-l lăudăm în cântări sfinte.
Ca un doctor
iscusit vindecă patimile sufleteşti ale celor răniţi de sabia păcatelor
cumplite,
Şi trupurilor
noastre dăruieşte vindecare, ca să ne putem continua nevoinţele smerite.
Glasuri îngereşti
vestesc praznicul luminat al celui ce a atins hotarul nepătimirii,
Deci, toţi să ne
adunăm, aducând după putinţă, daruri de cinstire nevoitorului iubirii.
Scara Raiului a
urcat cel ce mintea şi-a înălţat-o în adierile luminii cereşti,
Toate treptele
smereniei le-a trecut, făcându-se vrednic de tainele dumnezeieşti.
Scara
înţelepciunii sprijinidu-o de peretele inimii ai ajuns la vederea Cuvântului,
Pe care privindu-L
prin fereastra înţelegătoare, te-ai îndulcit de răpirea gândului.
Scara iubirii ai
urcat prin ostenelile neîncetate ale jertfirii pentru cei din nevoi şi ispite,
Şi privind Domnul
la stăruinţa ta, te-a înconjurat cu flăcările dragostei Sale celei sfinte.
Plinind măsura
nepătimirii, te-ai învrednicit cu îngerii a sluji la praznicul Luminii,
Şi sihăstria s-a
umplut de laude dumnezeieşti, suspinând şi ea după dorul desăvârşirii.
Scara
înţelepciunii zidindu-ţi cu cuvintele smerite şi trainice ale rugăciunii,
Ai alergat degrabă
cu măsura paşilor îngereşti, ajungând la vederea Luminii,
În izvoarele
lacrimilor tale ai înecat toată cugetarea deşertăciunii,
Şi spălând oglinda
inimii cu roua iubirii ai văzut chipul nepătimirii.
În tăcerea
sihăstiei te-ai mutat ca să auzi netulburat adierile Duhului,
Care povesteau
despre frumuseţea Împărăţiei nemuritoare a Cuvântului,
Tainele şoptite la
urechea inimii le-ai propovăduit cu îndrăzneală celor neîncercaţi,
Care luând folos
din cuvintele tale au urcat şi ei trepte din scara celor luminaţi.
Focul patimilor
aprins de vrăjmaş l-ai stins cu picăturile neîncetate ale umilinţei adevărate,
În cămara inimii
s-au aşternut flăcările iubirii şi o, minune, nu mistuiau darurile luminate,
Cu strălucita
cunună a gândurilor de pocăinţă ai cuprins pe Cel Ce te-a scos din marea
deşertăciunii lumeşti,
Şi jertfa
bineplăcută a mulţumirilor neîncetate ai dăruit Celui Ce te-a adus la limanul
vieţii pustniceşti.
Toată filosofia
vieţuirii îngereşti învăţându-o, ca un părinte iscusit, ai venit în ajutorul
celor încercaţi,
Şi cu sfaturile
tale părinteşti ai croit lor cale prin care au ajuns la izvorul cuvintelor
dumnezeieşti,
Cu ale tale
învăţături ai mişcat inimile spre pocăinţă şi ai aprins focul râvnei
bineplăcute Domnului,
Cu dalta
rugăciunii ai spart zidurile inimilor împietrite, arătând celor mai înainte
întunecaţi lumina Adevărului.
Cu osteneala
nevoinţelor tale ai zidit scară, prin care ai ajuns la porţile Vieţii luminate,
Şi prin legătura
rugăciunii trăgând şi pe cei neputincioşi, au urcat şi ei treptele de tine
arătate.
Ca un pom mult
roditor ai răsărit în grădina monahilor, hrănind pe toţi cu dumnezeieştile
cuvinte,
Care i-a întărit a
lucra nevoinţele duhovniceşti, săpând pământul inimii spre a afla comoara
vieţii desăvârşite.
Ca o fântână
adâncă de cugetări dumnezeieşti te-ai arătat, adăpând pe cei însetaţi de
îndumnezeire,
Care coborând
frânghia gândului smerit au scos după măsura fiecăruia apa cea spre sfinţire.
Cu aceasta udând
seminţele darurilor din pământul inimii s-au învrednicit a culege roade
minunate,
Pe care
înfăţişându-le părintelui iubit la masa rugăciunii au primit binecuvântarea
bucuriei tale luminate.
Pustia ai
îmbrăcat-o în haina învierii, strălucind ca un soare asupra monahilor de tine
povăţuiţi,
Şi legea lui
Hristos punându-o ca sabie de păzire a sihăstriei inimii lor, de vrăjmaşi n-au
fost bântuiţi.
Din izvoarele
harului s-au adăpat monahii, stropind florile virtuţilor din grădina
sufletului,
Şi mireasma
sfinţeniei a înfrumuseţat pustia, dăruindu-i ei strălucirea dorită a
Cuvântului.
Pe mine, cel căzut
de pe scara rugăciunii, fiind săgetat de fulgerele ispitirii,
Mă ridică părinte,
punându-mi înainte spre povăţuire cartea înţelepciunii.
În valurile
deşertăciunii lumeşti înoată mintea mea ce caută adâncurile păcatelor,
Mijloceşte către
Hristos, ca dăruindu-mi a Sa putere, să mă ridic din groapa patimilor.
Lepădarea de lume
ai arătat-o prima treaptă a celor ce-şi iau zborul duhovnicesc,
Urmând a ajunge în
văzduhurile smereniei care însoţesc toate înălţările gândului omenesc,
Casa sufletului se
zideşte din pietrele virtuţilor, smerenia stând ca temelie neclătinată,
Căci cel înţelept
ştie a-şi înălţa casa pe Piatra smereniei de nici o putere sfărâmată.
Adunând nectarul
înţelepciunii în zborul neîncetat spre desăvârşire,
Ne-ai dăruit nouă
mierea cuvintelor, care să ne hrănească mintea spre mântuire,
Gura ta se făcuse
izvor pururea curgător de daruri ce umplea paharele inimilor,
Dar zavistia unora
te-a făcut să încetezi a mai picura cuvintele doririlor.
Peste toate
nevoinţele tale ai aruncat sarea smereniei, ca stricăciunea mândriei să nu se
apropie de tine,
Şi toate le
chibzuiai cu cea mai adâncă înţelepciune, pe toţi bine povăţuindu-i pe calea de
mântuire,
Pe mine, cel ce
n-am urcat nici pe prima treaptă a scării dumnezeieşti, fiind lipit de cele pământeşti,
Mă miluieşte cu
rugăciunile tale, ridicându-mi paşii sufletului pe cea dintâi treaptă a
nevoinţei duhovniceşti.
Inimile ucenicilor
le-ai înviat, dându-le să bea din paharul cuvintelor tale dumnezeieşti,
Pe cei leneşi i-ai
ridicat spre lucrarea duhovnicească, iar pe cei râvnitori la nevoinţe
sihăstreşti,
Toată pustia ai
umplut-o de mireasma virtuţilor tale ce îţi dădeau strălucire îngerească,
Şi cu arma
rugăciunii ai ucis îndată fiarele patimilor cu îndrăzneala lor neputincioasă.
În luntrea
mântuirii călătorind, ai străbătut marea vieţii cu vâslele rugăciunii,
Şi ai ajuns la
limanul dragostei dumnezeieşti, aprinzând focul jertfirii.
Sufletul l-ai
îmbrăcat în haina nepătimirii, intrând în cetele îngereşti,
Cu care şi acum te
roagă ca să aflăm noi izbăvire din cursele diavoleşti.
De mic ai luat pe
umeri crucea nevoinţelor, dându-ţi seama de deşertăciunea celor lumeşti,
Şi n-ai încetat a
urca pe scara faptelor bune, aruncând povara cugetării omeneşti.
Dobândit-ai gândul
strălucit al lui Hristos, neclătinat de furtuna gândurilor diavoleşti,
Şi cu sabia
Cuvântului ai tăiat toate mrejele ispitelor, ce te trăgeau în gropile păcatelor
trupeşti.
Pe vrăjmaş l-ai
ruşinat desăvârşit, zdrobindu-i capul cu arma crucii,
Şi cu gândul
ascuţit al lui Hristos ai tăiat toate închipuirile minţii,
Sufletul tău l-ai
făcut oglindă în care străluceşte raza înţelepciunii dumnezeieşti,
Care nu încetează
a reflecta lumina cunoaşterii mai presus de gândurile omeneşti.
Asemenea proorocului
Ilie căzând la rugăciune, ai mijlocit apă pământului însetat,
Dând în schimb
focul rugii tale care a aplecat spre îndurare pe Marele Împărat.
Arşiţa patimilor
mele o răcoreşte, solind ploaia cuvintelor mângâietoare,
Prin care să aflu
depărtare de căile patimilor cele de suflet stricătoare.
În inima ta ardea
neîncetat candela iubirii dumnezeieşti, având untdelemnul rugăciunii,
Căci necontenita
aducere aminte de Dumnezeu te ferea de toate loviturile pătimirii,
Sufletul meu cel
împovărat de viforul ispitelor îl curăţeşte cu ploaia rugăciunii tale,
Ca întru deplină
bucurie să măresc al tău ajutor părintesc dat spre luminare.
Cu neîncetata-ţi
rugăciune tămăduieşte patimile noastre sufleteşti şi trupeşti,
Ca mărturisind
ajutorul tău să pornim şi noi pe calea nevoinţelor duhovniceşti
Ca un stâlp al
înţelepciunii străluceşti în mijlocul Bisericii, sprijinind scara rugăciunii,
Pe care ajută-ne
să o suim şi noi cu paşii întăriţi de Duhul, ca să afăm priveliştea Luminii.
Bucură-te, scară a
Cuvântului zidită din treptele virtuţilor dumnezeieşti,
Munte al darurilor
în care izvorăsc râurile darurilor cereşti,
Cetate
strălucitoare a monahilor zidită cu pietrele rugăciunii,
Chimval al
Cuvântului ce cheamă la lumina îndumnezeirii,
Soarele sihăstriei
pe care ai înveselit-o coborând ploaia îndurării dumnezeieşti,
Cartea de aur a
vieţuirii îngereşti, cercetată cu osârdie de nevoitorii duhovniceşti,
Urcarea gândului
smerit pe treptele înţelepciunii îngereşti,
Poartă a cuvioşilor
ce caută ospătarea cu merinde cereşti,
Ruşinarea lui
veliar ce şi-a vădit neputinţa de a te coborî de pe scara rugăciunii,
Turn neclintit al
monahilor vestind înălţimea strălucită a îndumnezeirii,
Scriitor iscusit
al tainelor întipărite în cartea inimii,
Stâlp al Bisericii
ce mângâie poporul cu razele iubirii,
Vas al harului
care străluceşte tuturor lumina mântuirii,
Veselia cea
tainică a plinitorilor sfaturilor desăvârşirii,
Icoană a
desăvârşirii purtată în inimile râvnitoare de adevăr,
Cunună a nevoitorilor
ce s-au sfinţit prin al rugăciunii zbor,
Casă înţelegătoare
în care s-au aşezat darurile Cuvântului întăritor,
Punte a Adevărului
pe care au trecut cete de călugări cu glas mulţumitor,
Căruţă de aur ce
străbate cerul inimii strălucind fulgerele îndumnezeirii,
Grădină a tainelor
care odihneşte gândurile la izvoarele liniştirii.
Sa fie sfantul Scarar Ion in casa mea 1900-vesnic sa avem randuiala port cuviinta carte putina mana de lucru si minte sanatoadsa vesmant bisericesc si simbrie, si cununa sfintilor care au luptat in inchisorile comuniste pentru dreptate adevar si sfant,judecata limpede bunavoire cele 7 simturi si dreapta credinta, eu cu rudele si neamul 1900-vesnic.Trifona maica mc.
RăspundețiȘtergereSa avem actul stampilat al tau,fiecare cate unul vesnic, sa avem stampila cardiologie toti, sa fie dreptatea noastra vesnic.
RăspundețiȘtergereSa fie actul penal pe mine 1980-vesnic cu sf Botez vesnic de la Sfant sa-l stiu si eu vesnic.
RăspundețiȘtergereSint sfanta cuvioasa cu arhiva gratis fapte anale justitie locale regionale nationale diasporene straine,cu foto fief Mag.Scarara in metoc Fras. si cu ziarul meu inglobat ziar Depou CFR.Vesnic...la Valcea 1 corect de 7/10/13 sarpe folcloric vesnic ....mnemotehnic vesnic corect,alb vesnic.
RăspundețiȘtergereSa avem mama, tata, eu, sora, unchiul, tatamare, mamare,sotul, dubluri OMEN, sa traiasca si ei tot, sa stie, noi, lucratori hotelieri, ala Real matematica-fizica, sora, finante-contabilitate, restul ghizi -turistici si alimentatie publica,sa le avem in contencios administrativ vesnic,1900-vesnic in rolul agricol vesnic.
RăspundețiȘtergereSa stiim unde este Avizierul vesnic sa venim singuri telepatic si chemati[sa fie toti ca mine sa aiba religia mea 1900-vesnic].
RăspundețiȘtergereSa stie oamenii, invataturile mele diortosite de Sfant, fizica-chimie si electronica, vesnic, greco-catolice 1980-vesnic coana MAG.RAD [cnp] 1980-vesnic.
RăspundețiȘtergereSa fie avizierul scena marturi la mine cont.R.M in fiecare an, moristenii[penticostale] sa aiba foto cu ei vesnic 1980-vesnic rolul agricol, vesnic.
RăspundețiȘtergereSa aiba toti seria mea genetica ANAT 1980-vesnic, soare vesnic.
RăspundețiȘtergereSa aiba credinta mea coana Mag vanzatorii 1980-vesnic[sa fie ei faptic martri vii reconditionari, in rahat pana in gat si oniric penticostal vesnic].1980-vesnic[rude vesnic].
RăspundețiȘtergereSintem cu Comanean, 1900 -vesnic eu, parintii si bunicii mama vesnic,nota 10 bene.
RăspundețiȘtergereSa fie buletinele noastre de identitate eu, parintii, bunicii mama la Sfantul, 1900-vesnic.
RăspundețiȘtergereSa avem toti satenii credinta lui mama 1900-vesnic jur pe lumanare vesnic secret vesnic.
RăspundețiȘtergereSa stie tot Sfantul credinta mea martur, sa spuna tot, atat, liniste, sunete mp3 vesnic.
RăspundețiȘtergereSa fie pacatele zugravite de mine,cu urme chimice la jurnal la Giug, 1980-vesnic, you tube profil cylex toti vesnic.
RăspundețiȘtergereEste lucrul meu de folos cu busteanul la teaca pe scara afantului[rucodelii unde si restul preturi lege] 1900-vesnic,infim ca pret negociabil vesnic.
RăspundețiȘtergere