duminică, 7 noiembrie 2010

Influenţează muzica inteligenţa bebeluşilor?

Adesea ne intrebam daca muzica clasica are un efect benefic asupra bebelusilor. Unele studii arata ca ritmurile muzicale cresc capacitatea intelectuala, prin stimularea raspunsurilor electrice in creier, incurajeaza creativitatea si receptivitatea spre invatare, prin inducerea unei stari de relaxare. Este ceea ce unii numesc efectul Mozart. Dr. Alfred Tomatis, un fizician francez, a demonstart ca ascultand muzica lui Mozart, copiii isi dezvolta mai bine vorbirea, capacitatile motorii, dar si memoria. Efectul Mozart, mai presupune, cresterea IQ-ului bebelusilor, imbunatatirea sanatatii, consolidarea relatiilor intrafamiliale si chiar precocitatea, in randul acestora.
In Florida, de exemplu, in toate institutiile prescolare, subventionate de stat, ascultarea muzicii clasice este prevazuta de lege. Numeroase maternitati din Statele Unite distribuie CD-uri cu muzica proaspetelor mame. In Marea Britanie, numerosi parinti au imbratisat aceasta teorie, existand chiar si radio-uri care difuzeaza muzica clasica, special pentru copii.

Ca si in cazul limbilor straine, copii invata mai repede decat adultii sa cante la un instrument, la o varsta frageda. De foarte timpuriu, copiii� realizeaza ca au o predispozitie pentru anumite lucruri, si o aversiune sau o dificultate de a invata, pentru altele. Unele studii arata ca specializarea noastra incepe undeva foarte devreme, in viata. In ceea ce priveste muzica si ritmul, s-a descoperit o specializare precoce, chiar in randul bebelusilor. Informatiile au survenit in urma unor experimente facute de Academia Nationala de stiinta din Canada.

Erin Hannon, autoarea studiului, explica faptul ca la varsta de sase luni, bebelusii raspund atat la ritmuri familiare, cat si la cele nafamiliare, provenind din propria cultura si din culturi diferite. La varsta de 12 luni, aflam ca bebelusii au un mod propriu de a raspunde la ritmurile auzite, mod influentat de propria cultura. Aceasta dovedeste existenta unor tipare de invatare, in cazul copiilor, care difera de la o zona geografica la alta. Hannon a observat acest lucru in ceea ce priveste invatarea muzicii, dar si a limbajului, a perceptiei vorbirii, dar si a memorarii chipurilor. Pentru o serie de lucruri diferite, copiii au metode flexibile de relationare si perceptie, ei fiind foarte buni receptori. Aceasta capacitate de invatare se poate modifica, in timp, pe masura ce ne maturizam.

S-a demonstrat pana si faptul ca bebelusii dovedesc aptitudini de ascultare a muzicii, inainte de a se naste. Mai mult, o serie de cercetari demonstreaza ca acestia prefera muzica ascultata in timp ce erau in burtica si o recunosc in etapele ulterioare de dezvoltare. Se stie ca foetusul poate auzi bine doar la 20 de saptamani de viata intrauterina. Stiinta a mers insa mai departe, dovedind ca bebelusii au o predispozitie pentru sunetele auzite in burtica, incepand cu 12 luni de viata. Pana la un an, testele sunt mai greu de realizat. 
Experimentul, realizat in cadrul Universitatii de Psihologie din Leicester, si coordonat de Dr. Alexandra Lamont, a fost facut de mame aflate in ultimul trimestru de sarcina. In mod consecvent, acestea au ascultat, impreuna cu bebelusul lor, aceeasi melodie, pana la nastere. Piesele selectate presupuneau genuri muzicale diferite: muzica clasica (opera, Mozart si Vivaldi), de relaxare (Spirits of Nature), reggae (UB40, Ken Boothe) si pop (Five). Dupa 12 luni, unsprezece din copiii testati au aratat preferinta pentru piesele ascultate, fata de alte piese asemanatoare, nemaiauzite de ei pana atunci.

Preferinta bebelusilor fata de melodiile ascultate in burtica a reiesit din atentia pe care acestia o acordau sursei de unde provenea muzica. Pentru a-i capta, s-au folosit boxe cu lumini, care clipoceau in ritmul muzicii. Cand bebelusii isi indreptau privirea in alta parte, muzica din boxe inceta. In doar cateva minute, acestia au facut conexiunea intre muzica si privirea lor si nu si-au mai dezlipit ochii de la boxe. Studiul mai arata ca bebelusii nu au reascultat piesele respective intre nastere si prima aniversare. Concluzia este ca preferinta lor se bazeaza pe o memorie de termen lung.

O concluzie la fel de interesanta a studiului arata ca bebelusii care au ascultat piese mai dinamice au manifestat un mai mare entuziasm la reauzirea piesei, decat bebelusii care au fost acomodati cu o melodie lenta. De exemplu, cei care au ascultat Five, “If Ya Gettin’ Down” sau Anotimpurile lui Vivaldi, s-au bucurat mai mult de auditie, decat cei care au ascultat “Adagio pentru Vant” a lui Mozart. Ritmurile mai antrenante si mai rapide sunt preferate de copii. Cercetatoarea din Leicester evidentiaza faptul ca nu exista neaparat o legatura intre muzica clasica si inteligenta, la bebelusi, intrucat acestia reactioneaza la fel de bine si la muzica reggae sau pop si ca acelasi nivel de memorie muzicala este intalnit la familii cu un diferit coeficient de inteligenta.

Indiferent de rezultatele stiintei si de veridicitatea teoriilor, trebuie sa recunoastem ca muzica buna ne pozitiveaza si reprezinta o metoda foarte buna de invatare. Copiii nostri pot lua la cunostinta despre zgomotele pe care le fac animalele, prin intermediul cantecelelor potrivite varstei. De asemenea, pot face exercitii de memorie, prin retinerea versurilor. Mai tarziu, se pot misca, amuzandu-se, in ritmul muzicii. Unii dintre ei vor merge sa ia lectii de dans, altii vor indragi un instrument. Toate aceste gusturi, la care aspiram noi, ca parinti mai intai, si apoi copiii nostri, trebuiesc educate de timpuriu, poate chiar din pantecul mamei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu